Dinții se îngălbenesc din mai multe motive: uzura smalțului, care lasă să se vadă dentina mai închisă la culoare, coloranții din alimente și băuturi, fumatul, medicamentele, depunerile de placă și tartru, precum și factorii genetici. Nu toate cauzele se tratează la fel, iar o albire făcută fără a afla ce stă în spate nu aduce mereu rezultatul dorit. Lista de verificare de mai jos te ajută să-ți dai seama ce se potrivește situației tale.
De ce au dinții culori diferite
Dintele are un strat exterior de smalț, translucid, și un strat interior de dentină, mai gălbui. Cu cât smalțul este mai subțire, cu atât dentina se vede mai mult. De aceea, culoarea naturală a dinților variază de la o persoană la alta, iar dinții nu sunt, de regulă, perfect albi. Odată cu vârsta, smalțul se uzează, iar dentina se închide la culoare, ceea ce explică tendința de îngălbenire în timp.
Pe lângă aceste schimbări naturale, pot apărea pete de suprafață, produse de alimente și de tutun, și pete interne, apărute în timpul dezvoltării dintelui sau în urma unor traumatisme și tratamente.
Lista de verificare: ce poate explica îngălbenirea
- Cafea, ceai, vin roșu, băuturi cu coloranți. Pigmenții se depun pe suprafața dintelui și pătează în timp, mai ales dacă igiena nu este atentă.
- Fumatul. Gudroanele din tutun dau o culoare gălbuie până la maronie, greu de îndepărtat cu periuța.
- Placa și tartrul. Depunerile adunate dau dinților un aspect tern, iar tartrul se îndepărtează doar la cabinet.
- Uzura smalțului. Periajul agresiv, scrâșnitul și alimentele acide pot subția smalțul.
- Vârsta. Dentina se întunecă în timp, iar smalțul se subțiază.
- Medicamente și afecțiuni. Unele antibiotice administrate în timpul dezvoltării dinților sau fluoroza (un exces de fluor în copilărie) pot colora dintele din interior.
- Traumatisme și tratamente de canal. Un dinte lovit sau devitalizat se poate închide la culoare, uneori gri sau brun.
- Obturații vechi. Unele materiale se colorează în timp și dau un aspect întunecat dintelui din jur.
- Factori genetici. Unii oameni au, pur și simplu, smalț mai subțire sau dentină mai intens colorată.
Ce poate face cabinetul
Primul pas este diferențierea tipului de colorare. Pentru petele de suprafață, igienizarea profesională, cu detartraj și periaj cu aer și pulbere fină, poate face o diferență vizibilă. Pentru îngălbenirea generală, medicul poate propune albirea dentară profesională, adaptată situației. Pentru dinți devitalizați închiși la culoare, există albirea internă. Pentru petele adânci sau formele neregulate, se pot discuta bonding, fațete sau coroane.
Opțiunile pentru petele care rămân după curățare sunt prezentate în materialul despre petele de pe dinți și opțiunile de tratament de la cabinet, care explică pe larg ce metodă se potrivește fiecărui tip.
Ce nu se recomandă
- Folosirea de remedii „naturale” abrazive, precum bicarbonatul în exces sau sucul de lămâie, care pot subția smalțul.
- Utilizarea prelungită a produselor de albire din comerț, fără supraveghere.
- Periajul cu forță, în speranța că „îndepărtează” culoarea.
- Albirea dinților cu carii sau cu gingii inflamate, înainte de tratarea lor.
- Ignorarea unui dinte care s-a închis brusc la culoare, ceea ce poate indica o problemă la nerv.
Când contează ca o problemă medicală
Majoritatea schimbărilor de culoare sunt estetice, dar uneori semnalează altceva. Un singur dinte devenit gri sau maroniu după o lovitură merită examinat, pentru că nervul poate fi afectat. Pete albe sau maronii, cu suprafață aspră, pot indica demineralizare sau carie în stadiu incipient. Dacă îngălbenirea este însoțită de sensibilitate, durere sau miros, nu te baza pe albire, ci programează un control.
Medicul poate face un examen clinic și o radiografie, ca să stabilească dacă este vorba de simplă colorare sau de o problemă în profunzime. Abia apoi are sens alegerea tratamentului estetic.
Diferența dintre pete de suprafață și culoare din interior
Petele de suprafață se formează pe smalț și pot fi îndepărtate prin curățare profesională, uneori și prin periaj atent. Culoarea din interior, în schimb, ține de dentină sau de modificările din timpul dezvoltării dintelui și nu se schimbă cu periuța. Cabinetul poate distinge între ele cu un examen clinic și, la nevoie, cu lămpi speciale sau fotografii comparative. Distincția contează, pentru că metoda aleasă depinde de ea.
Un exemplu simplu: dacă după un detartraj dinții devin vizibil mai deschiși, culoarea era în mare parte de suprafață. Dacă rămân gălbui, albirea sau o soluție restaurativă pot fi luate în considerare.
Cum previi îngălbenirea
Igiena zilnică cu pastă cu fluor, curățarea interdentară, clătirea gurii cu apă după cafea sau vin și vizitele regulate pentru detartraj reduc mult depunerea de pete. Renunțarea la fumat ajută și dinții, și sănătatea generală. Alimentele crocante, precum merele sau morcovii, nu albesc dinții, dar stimulează salivația și curățarea naturală. Nu e nevoie să renunți la cafea, ci doar să o consumi cu moderație și să ai grijă de dinți.
Copiii și adolescenții: ce este normal
Dinții definitivi apar adesea mai gălbui decât cei de lapte, care sunt mai albi și mai opaci. Acest contrast este firesc și nu cere tratament. La adolescenți, aparatul dentar poate lăsa pete albe în jurul bracketurilor dacă igiena este slabă, iar mâncarea și băuturile colorate pot accentua diferențele. Pentru copiii cu pete maronii sau cu dinți de culoare neobișnuită, un control pediatric stomatologic poate stabili dacă este vorba de o variantă normală sau de o tulburare de dezvoltare a smalțului.
Cum te pregătești pentru consultație
Gândește-te de când ai observat schimbarea, dacă ai luat medicamente sau ai avut traumatisme, ce produse folosești pentru igienă și ce rezultat îți dorești. Fotografii vechi, în care se vede culoarea de atunci, pot ajuta medicul să înțeleagă evoluția. Nu uita să întrebi despre sensibilitate și despre cât durează efectul tratamentului propus. Mai multe explicații pe teme apropiate găsești pe StomatologieNews, unde ghidurile sunt scrise pentru pacienți.
